Marilyn Manson

http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/marilyn-manson-this-is-halloween

Marilyn Manson este o formaţie americană de industrial metal fondată de Brian Warner şi Scott Putesky în Fort Lauderdale, Florida. Trupa s-a format în 1989 sub numele de Marilyn Manson & the Spooky Kids. Interpretările trupei erau unice, astfel au început să atragă fanii. Actualii membrii ai formaţiei sunt vocalistul Marilyn Manson, basistul/chitaristul Twiggy Ramirez, toboşarul Ginger Fish, Chris Vrenna la orgă şi Andy Gerold, live basist. Sunt una dintre cele mai controversate trupe moderne, datorită „ciocnirilor” frecvente cu figurile religioase şi politice. Numele trupei este format din combinaţia unui sex simbol, Marilyn Monroe, şi ultimul nume este al unui criminal în serie, Charles Manson, vrând astfel să demonstreze diferenţa ciudatăa a societăţii. Membrii trupei se machiază, îmbracă diferite costume, iar pe şcenă şi înafara acesteia, se angajează într-un comportament şocant. Versurile melodiilor sunt mereu criticate deoarece conţin sentimente anti-religioase şi cu referire la actul sexual, violenţă şi droguri. Felul lui Manson de a cânta a fost întotdeauna numit ofensiv şi obşcen, iar, de câteva ori, protestele şi petiţiile au obligat trupa să nu mai cânte. Cu cât controversa scădea, cu atât popularitatea trupei creştea. Înafara acestui lucru, Marilyn Manson a avut multe succese: trei albume au fost premiate cu certificat de platină, alte trei cu aur, iar trupa a debutat de 4 ori în top 10, aici fiind şi 2 albume pe locul 1. VH1 a clasat trupa Marilyn Manson pe locul 78 în topul lor, 100 Great Artists of Hard Rock.

Istoria trupei

The Spooky Kids şi primii ani (1989-1993)

În 1989, Brian Warner era la colegiu ca student, lucrând să devină jurnalist, astfel a dobândit experienţă în domeniul muzical deoarece scria astfel de articole pentru revista 25th Parallel din Florida de Sud. Astfel, acesta s-a întâlnit cu câţiva dintre artiştii cu care trupa sa va fi asemănată mai târziu, aceştia fiind My Life With the Thrill Kill Kult şi Trent Reznor din Nine Inch Nails. S-a întâlnit la scurt timp cu Scott Putesky, şi dupe ce i-a arătat nişte versuri şi poeme pe care le-a scris, i-a propus să fondeze o trupă împreună. Warner, chitarisul Putesky şi basistul Brian Tutunick au înregistrat prima lor melodie demo ca Marilyn Manson and The Spooky Kids în 1990, vorbind despre numele de şcenă Marilyn Manson, cu Daisy Berkowitz şi Olivia Newton Bundy. Li s-a alăturat Stephen Bier, care îşi spunea Madonna Wayne Gacy; Bundy a fost înlocuit de Gidget Gein, născut sub numele de Brad Stewart. În 1991, toboşarul Fred Streithorst, sub numele de Sara Lee Lucas s-a alăturat trupei. Numele pe care membrii si i-au ales reprezenta conceptul central al trupei: diferenţa dintre bine şi rău, şi existenţa lor, împreună, oriunde. „Marilyn Monroe avea o latură întunecată, la fel cum şi Charles Manson are unde bună, inteligentă”. Imaginea celor doi, Monroe şi Manson, la fel de faimoşi şi notori, erau materialele promoţionale ale trupei. Popularitatea trupei The Spooky Kids a crescut repede în zonă, mult datorită radioului WYNX-FM, un fan care le-a difuzat cântecul demo în premieră la radio. Pe şcena se vedeau lucruri neobişnuite „femei dezbrăcate, copil în cuşcă, părţi de animale însângerate”, iar Manson, Berkowitz şi Gein interpretau îmbrăcaţi în femei sau costume bizare sau chiar îşi dădeau foc la îmbrăcăminte pe şcenă, fiind supravegheaţi de pirotehnicienti profesionişti. Au continuat să interpreteze şi să lanseze casete - redenuminduşi trupa în Marilyn Manson în 1992 până în vara lui 1993, când trupa şi-a îndreptat atenţia către Trent Reznor, care tocmai şi-a deschis propriul studio de înregistrări, Nothing Records.

Nothing Records şi primul album (1993-1995)

Reznor i-a oferit lui Marilyn Manson un contract la noul lui studio şi oportunitatea de a sprijinii trupa Nine Inch Nails în turul ce urmează să fie organizat. Aceştia acceptă ambele oferte, şi fac înregistrări pentru debutul national, Portrait of an American Family început în 1993. Lucrând cu producătorul Roli Mosimann la Studiourile Criteria în Miami, Florida, trupa a înregistrat noi melodii alături de materialul din repertoriul Spooky Kids, şi la sfârşitul toamnei din 1993, au terminat prima versiune a albumului de debut, intitulat The Manson Family Album. Oricum, acesta nu a fost bine primit. Albumul era lipsit de viaţă şi „sărac” faţă de interpretările dinamice ale trupei Marilyn Manson. În acelaşi timp, trupa avea probleme cu basistul Gidget Gein care nu-şi mai putea control obsesia faţă de heroină. În timp ce reprelucra albumul, Manson a interpretat la două spectacole sub numele de Mrs Scabtree. În octombrie 2003, Reznor a acceptat să reproducă albumul lui Manson. Gein, care a fost spitalizat datorită unei supradoze de heroină, nu a fost invitat. După câteva săptămâni de mixuri, remixuri şi reînregistrări, albumul -acum numit Portrait of an American Family- era gata să fie prezentat la Interscope Records. Deşi ca primă melodie, Get Your Gunn a fost transmisă live la radio, Gein a primit o scrisoare cu declaraţia că „nu mai este nevoie de el în trupa Marilyn Manson” după o a patra supradoză de heroină; a fost înlocuit de Twiggy Ramirez. În decembrie 1993, Ramirez a interpretat pentru Marilyn Manson într-o săptămână de spectacole prin Florida cu Jack Off Jill. În timpul spectacolelor, Manson şi artista Jessicka de la Jack Off Jill au fost acuzaţi de diferite infracţiuni; ambii fiind arestaţi şi duşi la poliţie. Ramirez şi-a făcut debutul naţional când a început turul formaţiei Nine Inch Nails. Manson a avut ocazia să-l întâlnească în timpul acelui tur pe fondatorul bisericii sataniste, Dr.Anton LaVey. La acea întâlnire, LaVey l-a onorat pe Manson cu titlul de „Preot”, ceea ce înseamna în biserica satanistă, o persoană care este facut preot de biserică, şi nu este necesar să-şi dedice viaţa predării religiei, asemenea unui cleric sau slujitor. În 1995, trupa a organizat primul său tur naţional, şi 2 luni cu formaţia Monster Voodoo Machine pentru sprijin; acesta va fi ultimul tur al lui Sara Lee Lucas cu trupa lui Manson. Două săptămâni mai târziu, a fost înlocuit de Ginger Fish, care s-a alăturat grupului. Marilyn Manson era din nou în tur, de data asta împreună cu Danzig şi Korn. Turul s-a terminat în vara lui 1995, după care trupa s-a mutat la noua casa din Studiourile Nothing în New Orleans, Louisiana unde au început să lucreze la cel de-al treilea single de pe Portrait of an American Family, adică Dope Hat. În videoclip, Manson are rolul lui Willy Wonka într-o versiune horror, şocantă al Willy Wonka and the Chocolate Factory, ceea ce s-a propus pentru Dope Hat a devenit un album remix de o oră sub numele de Smells like Children. Cele 15 piese ale albumului, remix-uri şi sunetele bizare vor demonstra că acesta va fi primul hit legitim a lui Manson: Dope Hat. Un tur de 5 luni a urmat, din septembrie până în februarie, în timpul cărui a promovat material nou precum Irresponsible Hate Anthem, Minute of Decay şi Smells like Children. Zvonuri despre un nou album circulau în tot acest timp şi au fost confirmate după e trupa a ajuns în studiourile Nothing din New Orleans în 1996 să înceapă înregistrările.

Antichrist Superstar şi protestele (1996-1997)

Cel de-al doilea album al Marilyn Manson este Antichrist Superstar, lansat pe data de 8 octombrie 1996. A fost înregistrat la studiourile Nothing cu Trent Reznor ca producător executiv, procesul a fost reportat ca fiind unul lung şi greu deoarece se încerca să prezinte un mediu violent, în care se consumă droguri. În acest timp, opoziţia între membrii trupei era mare, ceea ce a dus la despărţirea de chitaristul şi fondatorul Daisy Berkowitz. Cu acesta plecat, Twiggy Ramirez a devenit chitaristul principal pentru toate piesele de pe albumul Antichrist Superstar. Pentru viitorul tur, trupa avea nevoie de încă un chitarist, acesta fiind Timothy Linton, care a câştigat audiţile. Primul single al albumului, The Beautiful People a avut un impact major asupra topurilor de rock altenativ şi a ajutat albumul să intre pe locul 3 în topul albumelor, chiar la debutul său. A urmat turul Dead to the World Tour pentru a sprijinii albumul; era debutul lui Marilyn Manson în multe părţi ale lumii: Alaska, Hawaii, Marea Britanie şi continental în Europa, Asia, Africa de Sud şi Australia. Astfel, faima s-a împrăştiat în toate colţurile lumii. În SUA primeau totuşi mai multă atenţie ca înainte, dar nu toată pozitivă. Pe 10 noiembrie 1997, aceştia lansează remix-uri/live , Remix & Repent, alături de alte 4 melodii de pe Antichrist Superstar în versiune nouă The Beautiful People, Tourniquet, Antichrist Superstar şi Man that You Fear pe lângă înregistrări live din turul din SUA, Dead to the World Tour. Două melodii nelansate de pe albumul Antichrist Superstar au contribuit ca soundtrack pentru filme: Apple of Sodom în filmul Lost Highway şi The Suck for Your Solution Private Parts. La sârşitul anului 1997, Manson a anunţat că va publica prima sa carte autobiografică, Long Hard Road out of Hell; cartea a fost lansată în februarie 1998, împreună cu un documentar live despre tur, un video intitulat Dead to the World.

Mechanical Animals, Columbine şi Holy Wood (1998–2002)

În 15 septembrie 1998, Marilyn Manson lansează albumul Mechanical Animals, un album puternic influenţat de David Bowie. Promovarea albumului a fost masivă, printre care şi difuzări repetate la MTV şi pe internet pentru a promova albumul şi melodia The Dope Show, astfel albumul debutând pe poziţia 1 în Billboard 200 Albums chart. Aceştia şi-au transformat noua imagine pentru acest album. Marilyn Manson era acum o formaţie de tip glam rock. Cu timpul, aceştia s-au mutat în Los Angeles şi Zim-Zum a fost înlocuit cu John Lowery, care s-a alăturat acestora sub numele de John 5. După un tur promoţional, aceştia au organizat turul mondial Rock is Dead, avându-i cu ei pe Hole şi Monster Magnet. Turul va fi unul cu probleme: pe 1 martie 1999, cele trei formaţii au interpretat în Spokane, Washington; pe 14 martie, Hole a părăsit turul, iar Manson şi-a rupt glezna, obligându-l să renunţe la câteva spectacole. Jack Off Jill şi Nashville Pussy au ramas să continuie turul. La mai puţin de trei săptămâni după tur, doi studenţi (Eric Harris şi Dylan Klebold) de al Liceul Columbine din Littleton, Colorado au ucis 13 persoane şi apoi s-au sinucis; media a reportat că erau fani ai muzicii violente şi jocurilor video. Atenţia a fost atrasă de formaţia lui Manson, dar s-a demonstrat ca cei doi studenţi nu erau fani ai grupului. Pe 28 aprilie, prin respectul său faţă de victime, a anulat restul concertelor din turul Rock is Dead şi nu va mai apărea în Denver până la Ozzyfest în 2001. Melodia The Nobodies a fost inspirată din împuşcături. Restul anului 1999 şi mult din 2000 a fost o perioadă de linişte pentru Manson. O mare parte de timp aceştia au petrecut-o în studiourile de înregistrări, în Death Valley, cu singura melodie Astonishing Panorama of the Endtimes apărută în acest timp. Pe 14 noiembrie 2000 apare albumul Holy Wood (In the Shadow of the Valley of Death). Revenind la stilul întunecat şi controversat, albumul a fost înspirat din faptele petrecute la liceul Columbine. Albumul este descris de formaţie ca fiind ultimul din trilogie, alături de Mechanical Animals şi Antichrist Superstar. Versurile melodiilor se refereau la John F. Kennedy şi Lee Harvey Oswald, John Lennon şi Mark David Chapman şi chiar la Abraham Lincoln şi John Wilkes Booth. Turul The Guns, God and Government a extins fascinaţia Americii pentru violenţă, iar logo-ul turului era - o puşcă şi pistoale aranjate ca o cruce. Pe 16 mai 2001 s-a anunţat pe site-ul lui Manson că doreşte să citeze din Biblie la următorul concert, ca versurile să nu mai fie aşa pline de boli, mizerie, adulter, sinucidere şi sacrificii. Pe 21 iunie 2001, Manson a citit în Denver, Colorado pe şcenă câteva pasaje şi psalmi. Acest tur a fost lansat pe DVD ca documentar, în data de 29 octombrie 2002. Acesta mai conţine şi un filmuleţ intitulat Death Parade.

The Golden Age of Grotesque (2003-2005)

Manson a început un nou proiect în 2002, după ce a terminat cu trilogia. În 2002 Jonathan Davis de la Korn l-a invitat pe Manson într-un studio pentru a înregistra o melodie numită Redeemer. Melodia, produsă de Jon şi Richard Gibbs a fost lansată pe Queen of the Damned soundtrack. După ce şi-a găsit inspiraţia în era Swing a anilor 1920, formaţia a lansat albumul The Golden Age of Grotesque pe 13 mai 2003. Noul membru, Tim Skold l-a înlocuit pe Twiggy Ramirez, adăugând o nouă dimensiune sunetelor. Acesta a venit din formaţia de heavy KMFDM. Albumul a debutat pe locul 1 în topuri, având vânzări de peste 180.000 de copii în prima săptămână în SUA. A urmat alt tur, Grotesk Burlesk unde au adăugat teme şi elemente noi inspirate cabaretul german. Lest We Forget: The Best Of a fost lansat pe 28 septembrie 2004. S-a crezut că este albumul de rămas bun a lui Manson, fiind susţinut de o serie de melodii adorate. După lansarea melodiei Personal Jesus, formaţia a apărut la numeroase spectacole, unde se include o interpretare la MADtv; unde toboşarul Ginger Fish a căzut, fracturându-şi craniul şi încheietura. Chris Vrenna l-a înlocuit; după ce s-a însănătoşit a continuat cu formaţia Martyr Plot, înainte să se întoarcă la Marilyn Manson. John 5 a fost şi el înlocuit; Mark Chaussee i-a luat locul în turneul Against All Gods fiind şi acesta înlocuit în studio de Tim Skold. La festivalul de muzică Rock am Ring din 2003, între John 5 şi Marilyn Manson a avut loc o altercaţie pe şcenă. Lest We Forget a fost premiat cu aur în 2005. Albumul din 2007, Eat Me, Drink Me a fost înregistrat de Manson şi Skold.

Corporaţia Celebritarian şi albumul Eat Me, Drink Me (2006–2008)

Începând cu anul 2006, respectiv ianuarie, şi pentru câteva luni, website-ul lui Manson a fost actualizat de mai multe ori, fiind adăugate muzică şi artă, acestea fiind cu referire la The Celebritarian Corporation. Cel de-al şaselea album a lui Manson, Eat Me, Drink Me a fost lansat pe 5 iunie 2007, debutând pe locul 8 în SUA cu vânzări de peste 88.000 de copii. Lansat după 4 ani de la ultimul album, The Golden Age of Grotesque, Eat Me, Drink Me a marcat altă schimbare a stilului de muzică pentru care formaţia era cunoscută. O chestie de remarcat este că a fost făcut de Manson şi Skold într-un studio închiriat. Era primul album major a lui Manson de la plecarea lui Madonna Wayne Gacy, lăsându-l pe Manson singurul membru oficial al formaţiei de la albumul Portrait of an American Family. Chris Vrenna care l-a înlocuit temporar pe Ginger Fish în turul Against All Gods îl va înlocui pe Madonna Wayne Gacy. Marilyn Manson a avut un tur cu Slayer pentru a promova formaţia Bleeding Through. Zvonuri circulau că Manson ar fi scris Mutilation is the Most Sincere Form of Flattery ca un atac asupra formaţiei My Chemical Romance. O scurtă ceartă va avea loc între Manson şi Gerard Way, liderul My Chemical Romance. Pe data de 9 ianuarie 2008, ep site-ul Myspace, Manson confirmă reîntoarcerea lui Twiggy Ramirez şi Tim Skold va continua cu aceştia. Cei doi au început să scrie materiale noi deja.

Reîntoarcerea lui Twiggy şi The High End of Low (2009-prezent)

În turul Rape of the World care s-a terminat pe 2 martie 2008, s-au început înregistrările la cel de-al şaptelea album al lui Marilyn Manson. Pe 29 noiembrie 2007 la The Heirophant s-a reportat că Manson plănuieşte să înceapă lucrul la cel de-al şaptelea album prin ianuarie sau februarie 2008. Între noiembrie 2008 şi 5 ianuarie 2009 s-a lucrat la album, ultimua melodie de pe album fiind gata exact de ziua lui Manson, pe 5 ianuarie. Pe 14 august 2008, Manson a anunţat că Wes Borland se va alătura trupei, înlocuindu-l pe Rob Holliday la chitară. Marilyn Manson a fost intervievat de Revolver Magazine în februarie 2009; acesta a vorbit despre noul album şi a dezvălui două nume: I Wanna Kill You Like They Do in the Movies şi Armagoddamnmotherfuckinggeddon. Producătorul albumului Sean Beavan a postat pe My Space blog alte 2 nume ale unor melodii: 15 şi Four Rusted Horses. Marilyn Manson alături de Slayer au fost la festivalul Rockstar Energy Mayhem în 2009. Pe 2 februarie, Rolling Stone dezvăluie că numele albumului este The High End of Low. Pe 18 martie 2009, Kerrang a spus că albumul conţine în total 15 melodii. Prima melodie oficială a albumului este Arma-Goddamn-Motherfuckin-Geddon care a fost difuzată pe staţiile radio în data de 21 aprilie. În topul Billboard's Mainstream Rock a ajuns până pe locul 37. Albumul a fost lansat pe data de 26 mai, 2009, debutând pe locul 4 în Billboard 200 cu 49.000 de copii vândute. Deşi era clasat printre primele, The High End of Low a debutat pe locul 8 şi a fost cea mai proastă sumă obţiunută în prima săptămână dintre toate albumele lui Manson. Într-un interviu cu Revolver, Marilyn Manson a confirmat ca formaţia lucrează la un nou album, şi a mai spus căacesta va avea 13 melodii care vor suna foarte death metal.

Marilyn Manson (Brian Warner)

Vezi tot articolul Marilyn Manson

Marlyn Manson (născut Brian Hugh Warner pe 5 ianuarie 1969) este un muzician american şi artist cunoscut pentru imaginea sa controversată. Este vocalistul formaţiei cu acelaşi nume. Actualul său nume este format din numele actriţei Marilyn Monroe şi criminalul Charles Manson. În mass-media este caracterizat ca având o influenţă rea asupra copiilor, iar stilurile ciudate în care îşi modelează şi scrie versurile melodiilor l-au adus într-o situaţie proastă.

Stilul muzical

Marilyn Manson au ajuns cunoscuţi datorită felului în care interpretează şi se îmbracă, sunetul, elementele ciudate şi glam rock. Genurile la care se încadrează aceştia sunt metal alternativ, rock alternativ, hard rock, heavy metal, metal industrial, rock industrial şi shock rock. Manson a preluat stiluri de la Alice Cooper, David Bowie, The Doors, Black Sabbath şi Kiss.

Masacrul de la Liceul Columbine

Vezi tot articolul Masacrul de la Liceul Columbine

După masacrul de la Columbine, acuzaţiile aduse asupra lui Manson cum că ucigaşii Eric Harris şi Dylan Klebold au fost influenţaţi de muzica lui erau tot mai multe. Mai tărziu, s-au descoperit dovezi care dovedeau ca Harris şi Klebold nu erau fani ai formaţiei lui Manson, dar totuşi aceştia nu au scăpat de acuzaţiile care au continuat să apară. În documentarul Bowling for Columbine, Michael Moore îl intervievează pe Manson despre această tragedie. Când a fost întrebat ce spune despre cei doi ucigaşi, Manson a spus: „Nu le-aş fii spus doar un cuvânt; I-aş fii ascultat să văd ce au de spus, şi asta e ceva ce nimeni nu a făcut”. Manson a scris într-un articol în revista Rolling Stone pe 24 iunie 1999 intitulat Columbine: Whose Fault Is It, care vorbeşte detaliat despre violenţă şi despre împuşcături. Rapper-ul Eminem s-a referit la incidentul de la Columbine în melodia The Way I Am care conţinea următoarele versuri: „When a dude's gettin' bullied and shoots up his school/And they blame it on Marilyn, and the heroin/Where were the parents at?”. Manson a avut un rol cameo în videoclip şi chiar a contribuit vocal cu chitara. Problemele lui Manson cu incidentul de la Columbine au continuat până la 10 octombrie [[2007],când un băiat de 14 ani, Asa Coon a deschis focul în liceul său din Cleveland, Ohio. SuccessTech Academy s-a închis în jurul orei 1:15 Pm, când Coon a împuşcat 4 oameni, doi elevi şi doi profesori, apoi s-a sinucis. Poliţia a reportat că în interviurile cu studenţii, aceştia au spus că Coon purta un tricou cu Marilyn Manson. De multe ori Coon le-a spus colegilor şi profesorilor că el nu mai crede în Dumnezeu, ci îl venerează pe Marilyn Manson. Coon era cunoscut pentru comportamentul violent şi era mereu îmbrăcat în haine negre - cizme negre, haine negre şi tricou cu rock.

Compoziţia

Toate versurile melodiilor formaţiei sunt scrise de Manson. De obicei se inspiră dintr-un anumit lucru, faptă ş.a. înainte să le scrie - de exemplu, albumul Holy Wood se referea la împuşcăturile de la liceul Columbine, titlul ei fiind Target Audience; albumul are aluzii frecvente despre asasinare, melodia The Fall of Adam se refera la împuşcăturile asupra maşinii lui Abraham Lincoln. Muzica este compusă prima dată în studio de Twiggy Ramirez în studio şi live la bass; şi Ginger Fish la tobe. În timpul primei părţi ai carierei (1994-2004), Manson înregistra versiuni ai altor artişti; cele mai de succes fiind Sweet Dreams (Are Made of This) a formaţiei Eurythmics şi Tainted Love de Soft Cell. Alte versiuni oficiale pe care aceştia le-au lansat sunt:

Membrii formaţiei

Majoritatea membrilor formaţiei au contribuit la interpretare (în studio sau live) cu mai multe instrumente ca foşti membrii. Ramirez a interpretat la chitară pentru câteva înregistrăriîn timp ce live era la bass, Madonna Wayne Gacy interpreta la orgă şi alte instrumente, Manson putea interpreta la flaut, pian, orgă şi chitară, iar Berkowitz la bass chitară şi tobe. Membrii actuali ştiu să interpreteze la mai multe instrumente.

Vezi tot articolul Membrii formaţiei Marilyn Manson

Membrii actuali

Marilyn Manson – (din 1989)
Twiggy Ramirez – (1993–2002, din 2008)
Chris Vrenna – (2004–2005, din 2007)
Ginger Fish – (1995-2004, din 2006)
Fred Sablan – (din 2010)

Foşti membrii

Zsa Zsa Speck – (1989)
Olivia Newton Bundy – (1989)
Gidget Gein – (1990–1993)
Sara Lee Lucas – (1990–1995)
Daisy Berkowitz – (1989–1996)
Zim Zum – (1996–1998)
John 5 – (1998–2004)
Madonna Wayne Gacy – (1989–2007)
Tim Skold – (2002–2008)

În tururi

Mark Chaussee – (2004–2005)
Rob Holliday – (2007–2008)
Wes Borland – (2008)
Andy Gerold – (2009)

Discografie

Vezi tot articolul Discografia lui Marilyn Manson

Portrait of an American Family (1994)
Antichrist Superstar (1996)
Mechanical Animals (1998)
Holy Wood (In the Shadow of the Valley of Death) (2000)
The Golden Age of Grotesque (2003)
Eat Me, Drink Me (2007)
The High End of Low (2009)

Sursa http://www.trilulilu.ro/artist/marilyn-manson

Halloween Informatii

miercuri, 31 octombrie 2012

Halloween Referat Engleza

Muzica Halloween